Pe urmele contelui Kalnoky la Castelul din Miclosoara

Transilvania este renumita pentru frumoasele biserici fortificate si satele medievale bine conservate, pentru peisajele pitoresti si ospitalitatea localnicilor, pentru vinurile excelente si bucatele alese, pentru conacele si castelele ce amintesc de viata nobilimii de alta data. Astazi te invit sa patrundem impreuna intr-o calatorie in timpuri de mult apuse, pe taramul linistit al conacelor primitoare, mai exact in satul Miclosoara (jud. Covasna) unde se afla Castelul Kalnoky, ce adaposteste din toamna anului 2016 Muzeul Vietii Transilvanene.Castelul Kalnoky se afla aproape de iesirea din sat (cum vii dinspre Sf. Gheorghe), pe partea dreapta. Masina o poti lasa in parcarea de vis-a-vis de domeniu, langa Stone Pub, unde functioneaza si casa de bilete. Vizitele se fac din ora in ora, doar in cadrul unor tururi ghidate, prima intrare fiind la ora 11.00 si ultima la ora 15.00 (pe timpul iernii). Am ajuns cu 30 de minute inainte de urmatorul tur ghidat, asa ca am profitat de ocazie sa bem o cafea si un suc de mere proaspat pe terasa rustica a pub-ului, dupa care am pornit insotiti de ghidul nostru catre castel.De indata ce treci portile de fier ale domeniului, o alee veche strajuita de castani batrani te va conduce catre conacul impozant, in stil renascentist, construit in anul 1648, avand destinatia de conac de vanatoare al familiei Kalnoky.Intrarea principala etaleaza cu mandrie blazonul familiei, de care se leaga o legenda foarte interesanta. Se spune ca undeva prin anii 1200, un secui pe nume Kalnoky i-a salvat viata regelui Ungariei, strapungand cu sageata un urs care s-ar fi napustit asupra regelui, pe cand acesta iesise la vanatoare. Drept rasplata, Kalnoky a primit titlul de conte si blazonul in forma de urs.Conacul gazduieste astazi Muzeul Vietii Transilvanene si isi propune sa ilustreze trecutul nobilimii din Transilvania (prin obiectele recuperate, donate sau cumparate), incepand de la camerelor contilor si conteselor, la arme autentice ramase din luptele duse de Kalnoky cu turcii, la scrinuri, sobe spectaculoase vopsite manual (care sunt inca functionale), reconstituiri ale vestimentatiei de epoca, obiecte fine de decor, precum si un pian Streicher original.Interiorul conacului este amenajat tip vagon, fiind prevazut cu cinci saloane in care se trece dintr-unul in altul, plus inca doua incaperi laterale, in capete, toate decorate in stiluri diferite. Turul nostru a inceput in Salonul Biedermaier, ce a primit numele de la mobilierul expus, tipic primei parti a secolului 19. Aici poti admira pianul Streicher original (acelasi model pe care il folosea si Johannes Brahms), dar si o soba verde foarte frumoasa ce a fost reconstruita (ca de altfel toate sobele conacului) de un mester din Bicfalau.Urmeaza apoi Salonul de Gala, ce reprezenta inima conacului, indeplinind simultan functia de sufragerie si sala festiva (in care se tineau sarbatorile familiale mari si ceremoniile), proiectat in stil renascentist tarziu si baroc timpuriu. Pe vremuri era considerata cea mai frumoasa sala a cladirii si impresioneaza vizitatorii prin soba spectaculoasa bogat ornamentata, oglinda deosebita, covoarele de pe pereti si cateva tablouri.Salonul de Gala se continua cu una dintre cele mai frumoase sali ale muzeului, Casa Doamnei, cum era numita pe vremuri resedinta conteselor, ce prezinta viata cotidiana a unei doamne din acele vremuri, prin dulapul vitrina ce cuprinde obiecte delicate si sticlarie, coltul amenajat pentru broderie si citit, soba grozava si costumul de epoca.Urmeaza Camera Domnului, un loc ce denota masculinitate prin elementele expuse aici, printre care mentionez trofeele de vanatoare, portretele inaintasilor, armele, scrinul cu instrumentele de scris si covoarele turcesti.De aici patrundem in Salonul vechi german ce reconstituie viata burgheza din regiunea Haromszek, in care se remarca stemele nobiliare de pe perete, candelabrul frumos ornamentat, mobilierul delicat si dormitorul (aflat intr-o camera laterala).Suntem invitati apoi in subsolul conacului unde se afla un mic muzeu arheologic, o bucatarie superba (functionala si decorata fix ca in secolul 18) si un restaurant cu circuit inchis care m-a fascinat peste masura. Restaurantul este amenajat cu o masa lunga pe mijloc si mici separeuri intime de-o parte si de alta, fiind ornamentat cu decoratiuni traditionale secuiesti, tablouri vechi cu poze, un semineu, lampi delicate cu motive florale, dar si cu o fantana superba, ce confera spatiului un plus de romantism.Aici s-a incheiat turul nostru in aceasta lume de poveste despre nobili si contese, partide de vanatoare si petreceri opulente. Iti recomand sa ii treci pragul daca ai drum prin zona. A fost restaurat foarte frumos si vei ramane cu siguranta impresionat de mobilierul de calitate si obiectele decorative absolut superbe, prin care se remarca sobele delicate refacute de mesterii talentati din zona cu ajutorul cahleleor gasite in curtea sau in fantana domeniului, tesaturile vechi si lampile decorative, oglinda superba din Sala de Gala si atmosfera romantica a restaurantului.

Travel Tips:

  • Muzeul Vietii Transilvanene este deschis de joi pana duminica intre orele 11.00 si 16.00 (ultima intrare fiind la 15.00).
  • Vizitele se desfasoara doar in cadrul unor tururi ghidate, din ora in ora. Pentru rezervari poti suna la acest numar de telefon: 0743 221 101. Noi nu am facut rezervare in prealabil, insa am avut noroc ca nu era aglomerat (datorita restrictiilor COVID 19 sunt permise maxim 6 persoane in interior/tur).
  • Pretul unui bilet este de 20 lei/adult si 10 lei/copil. Biletele se achizitioneaza din incinta Stone Pub.
  • Daca vrei sa te cazezi in zona, iti recomand Casele de oaspeti ale Contelui Kalnoky, decorate cu piese traditionale si restaurate cu atentie folosind resurse locale.
  • Din Bucuresti pana in Miclosoara sunt 230 de km pe care ii parcurgi in aprox. 3h30.
  • Daca petreci mai mult timp in zona merita sa vizitezi bisericile fortificate din zonele Arcus si Calnic, Valea Zalanului, Lacul Sf. Ana, Baile Tusnad si Baile Balvanyos.

Pe curand!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s