Transilvania este renumita pentru cele peste 160 de biserici fortificate, a caror istorie incepe in epoca medievala, iar una dintre cele mai frumoase este Biserica Fortificata Harman, un loc desprins parca din povestile cu cavaleri, uitat in linistita comuna Harman, la doar 10 km de Brasov.In maghiara localitatii i se spune “Szászhermány”, in latina “Mons Mellis”, iar in dialectul sasesc “Huntschprich”, toate aceste denumiri insemnand un singur lucru: “Muntele Mierii”. Legenda spune ca la inceputul Evului Mediu, in aceste locuri se aflau numeroase prisaci de albine si localinicii produceau cantitati considerabile de miere, pe care o foloseau ca moneda de schimb valoroasa.
Biserica fortificata din Harman are o istorie veche, fiind construita dupa plecarea cavalerilor teutoni din Tara Barsei, de catre calugarii cisternieni, undeva prin anul 1240. Mult mai tarziu, prin secolul 15, in jurul bisericii a fost construit zidul impunator cu o inaltime intre 10 si 12 metri, cele 7 turnuri de aparare si un zid al strajerilor complet inchis care unea initial toate turnurile.
Harman este una dintre cele mai puternice si mai bine pastrate biserici fortificate din Tara Barsei. Incendiata si asediata in repetate randuri, aceasta nu s-a lasat niciodata cucerita, dovedindu-si de fiecare data rolul de cetate de refugiu.
Am patruns in cetate printr-un coridor boltit, la capatul caruia se afla un mic magazin de suveniruri de unde am achizitionat si biletele. Apoi am fost intampinati de un domn foarte simpatic (probabil ghidul/custodele muzeului) care ne-a introdus putin in istoria si atmosfera de odinioara, in vremurile de glorie ale acestei cetati; dupa care am pornit singuri sa exploram fiecare coltisor al ansamblului, urmand traseul indicat de ghid.
Urcand niste trepte inguste am patruns in interiorul zidului de incinta, ce ne-a condus catre drumul de aparare, un coridor ingust si intunecat (se poate vizita in proportie de 80%), prevazut cu mici orificii, de unde ai o priveliste frumoasa asupra fortificatiei. Mergand de-a lungul culoarului iti poti imagina, cum pe vremuri, numerosi oameni cu arme se agitau prin aceste locuri pentru a respinge orice tentativa de cucerire a cetatii.
De la inaltime, iesind pe o mica terasa, am vazut si clopotul – monument ce are o istorie foarte interesanta. Se spune ca dupa razboi, au fost comandate si aduse clopote noi din Austria, insa unul dintre acestea nu a facut fata calatoriei, asa ca in momentul in care a ajuns la Harman a fost ingropat. 45 de ani mai tarziu, a fost dezgropat si transformat in monument inchinat victimelor ce si-au pierdut viata in cel de-al doilea Razboi Mondial. In spatele clopotului, pe portalul principal al bisericii se afla o pictura veche, dar bine conservata, cu un mesaj tulburator, ce impresioneaza vizitatorii. Aceasta infatiseaza un pelican ce isi hraneste puii cu propria sa carne, reprezentand simbolul sacrificiului.
Turul nostru a continuat cu mandria fortificatiei, mai exact Turnul – Capela, integrat in zidul masiv ce inconjoara biserica, ce adaposteste o pictura murala unica (din punct de vedere al calitatii pastrarii sale) care dateaza din secolul 15. Punctul culminant este scena Rastignirii lui Isus, flancata de ilustratia starilor sociale medievale (cei care se roaga, cei care se lupta si cei care muncesc), precum si parabola evanghelica a vamesului si fariseului.
Langa Turnul Capela se afla doua incaperi mici in care sunt expuse numeroase obiecte utilizate in gospodariile taranesti, printre care cantare si juguri pentru animale, ciocane de diverse dimensiuni si un teasc folosit pentru zdrobirea strugurilor.
Am patruns apoi in biserica (dateaza din a doua jumatate a secolului 13) ce mai pastreaza inca urme ale bazilicii romane in absida semicirculara, dar si in ferestrele cu urme de picturi murale. In interior poti admira o colectie de covoare orientale, strane cu motive florale, orga in stil baroc cu 19 registre, altarul din anul 1787 si amvonul prins direct in perete. In biserica inca se mai tin slujbe in fiecare saptamana, dovada fiind bancutele (vechi din 1753) perfect aliniate ce isi asteapta credinciosii.
Din biserica se face accesul catre Turnul Clopotnita, ridicat in jurul anului 1300 si avand o inaltime de 56 de metri, fiind cel mai inalt turn din Tara Barsei. Am urcat cu mare grija intrucat scarile de piatra (ce fac legatura cu primul nivel) sunt inguste si alunecoase, iar cele de lemn sunt destul de abrupte si unele trepte sunt putin cam nesigure.
Am reusit sa ajungem teferi si nevatamati la cel mai inalt punct, unde sunt instalate clopotele masive si de unde ai o frumoasa panorama asupra localitatii Harman si imprejurimilor. Inainte de a urca in turn trebuie sa stii insa un lucru foarte important: clopotul bate din 15 in 15 minute, asa ca sfatul meu este sa urci in turn imediat dupa ce s-a auzit bataia si sa cobori pana la urmatoarea. Nu cred ca e prea placut sa bata clopotul cand te afli fix langa el 😊. Noi am reusit sa ne sincronizam perfect.
Iesind din biserica, ne-am continuat turul in micul muzeu traditional, amenajat in vechile camarute de provizii ale satenilor. Prima data am descoperit scoala, cu bancutele vechi de lemn, cu soba si tabla asezate intr-un colt, cu harti vechi si fotografii ce imbraca peretii.
Dupa aceea, ne sunt prezentate incaperile unei locuinte sasesti de la inceputul secolului trecut, frumos organizate si personalizate. Te poti delecta cu port popular sasesc rar, instrumente muzicale, o bucatarie utilata ca pe vremuri in care se remarca soba si masina de spalat in gura careia se baga ligheanul, camera de zi cu masina de cusut, mobilierul pictat in albastru si decorat cu motive traditionale si dormitorul cu patul matrimonial amplasat central, cu jucariile vechi si pernele brodate.
Aici s-a incheiat turul nostru la Cetatea de pe Muntele Mierii. Am fost placut impresionata sa descopar un loc minunat si foarte bine intretinut, plin de legende si povesti fascinante. Iti recomand cu drag o vizita aici!
Biserica Fortificata din Harman se viziteaza zilnic, intre orele 10.00 si 16.00. Pretul unui bilet este 10 lei/adult si 5 lei/copil.
Pe curand!