Astazi sunt libera si m-am trezit cu pofta de scris, asa ca m-am gandit sa impartasesc cu voi cea mai noua calatorie a noastra, de data aceasta prin Bucuresti, la Palatul Cotroceni. De vreo doi ani tot incerc sa ajung aici, insa de fiecare data am amanat dintr-un motiv sau altul. Dar iata ca, duminica trecuta, s-au aliniat astrele si am reusit sa bifam acest obiectiv turistic prea putin cunoscut in Bucuresti, Palatul Cotroceni fiind asociat deseori doar cu sediul administratiei prezintentiale, fara sa se mai acorde vreo importanta trecutului sau istoric de peste 350 de ani.Manastire, resedinta domneasca de vara, palat regal, palat al pionierilor comunisti si resedinta oficiala a Presediului Romaniei, Palatul Cotroceni are o poveste deosebit de bogata si interesanta, gazduind de-a lungul secolelor numerosi locatari de sange albastru, printre care: Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Barbu Stirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I si regele Ferdinand.Viata sa lunga a inceput undeva in anul 1682, cand Serban Cantacuzino a ridicat pe domeniul Cotroceniului o manastire. In 1888 Regele Carol a construit un palat in care locuia pe perioada verii alaturi de regina Elisabeta, iar in 1895 a devenit palat princiar cand Principesa Maria si Principele Ferdinand s-au mutat aici. Apoi, dupa cutremurul din 1977 a fost refacut si i s-a adaugat o aripa noua in care se afla astazi sediul Administratiei Prezidentiale. Cea mai puternica amprenta si-a lasat-o insa Regina Maria care, pana la sfarsitul vietii, i-a adus in mod continuu numeroase imbunatatiri.Astazi, Muzeul National Cotroceni este deschis publicului si in cadrul unui tur ghidat poti admira incaperile fastuoase decorate cu piese de mobilier incredibile si peste 20.000 de obiecte din colectii de arta plastica si arta decorativa, carte veche si documente, numismatica, istorie si arheologie.Accesul in muzeu se face din curtea interioara, prima camera a palatului fiind Holul de Onoare, decorat din abundenta in stil eclectic, ce m-a frapat inca de la inceput prin scara monumentala din marmura italiana si vitraliile ce descriu scene din legenda Mesterului Manole.Urcand la primul etaj, am fost condusi in Sufrageria Germana sau sufrageria lui Carol I, o camera sobra ce reflecta cel mai bine admiratia regelui catre stilul german. Piesele de rezistenta de aici sunt fara indoiala masa masiva din lemn de nuc cu cele zece scaune rococo, imbracate in piele de Cordoba, semineul din marmura absolut superb, deasupra caruia se afla un tablou ce infatiseaza scene de vanatoare, candelabrul original si ceasul pendula din anul 1876, realizat din bronz aurit. In aceasta camera, Carol I si Regina Elisabeta obisnuiau sa ia cina alaturi de cuplul princiar Ferdinand si Maria, iar mancarea le era adusa cu un lift, aflat in dreptul semineului.De aici am patruns in Salonul de Vanatoare ce infatiseaza pasiunea de vanator a Regelui Ferdinand unde se afla trofeele si armele sale de vanatoare. Aici predomina lemnul de tei, iar pe jos sunt blanuri de urs, vase decorative, banci si lazi decorate cu gheare de leu, himere si putti.Urmeaza una dintre cele mai frumoase camere ale palatului, Salonul Florilor sau Salonul de Aur, decorata dupa dorintele Reginei Maria. Aici peretii sunt impodobiti cu ghirlande superbe, in timp ce scaunele si fotoliile sunt aurite si tapitate cu matase naturala, brodata manual. Mi-au ramas in minte comoda pictata manual, din lemn de trandafir, cele doua sfesnice superbe din bronz auriu si portelan pictat manual si celebrul pian Steinway, vechi de 140 de ani, pictat cu lait-motivul floral al incaperii, la care performa insusi George Enescu atunci cand era in vizita la Cotroceni.Iata-ne ajunsi si in Biblioteca Regelui Ferdinand I, folosita de acesta si pe post de cabinet de lucru, cu mobilier din lemn de ulm, bogat decorat cu nimfe, arme si blazoane. Si aici se afla un semineu superb, realizat din marmura, dar si o scara secreta ce duce catre dormitorul regal. In prezent biblioteca gazduieste 2.500 de carti (in trecut erau peste 4.500), din care un fond important il reprezinta cartile de botanica, o pasiune de-a Regelui Ferdinand.In continuare am pasit in Salonul Cherchez sau Marele Salon Alb, ce imbina cu brio stilul moldovenesc cu cel muntenesc. Acesta a luat nastere la initiativa Reginei Maria si a fost obtinut din comasarea a doua incaperi de dimensiuni reduse: Salonul de Receptii si Marea Sufragerie. Aici sunt expuse piese de mobilier specifice artei spaniole printre care un cabinet din lemn cu detalii elaborate, un tron neogotic, o colectie de medalii si masa mare rotunda inconjurata de 24 de scaune, considerata de regina Maria un simbol al tarii sale natale. Scaunele erau in numar egal pentru domni si doamne, evidentiate prin sculptura spatarului (cele decorate cu copaci erau destinate doamnelor, iar cele decorate cu acvila domnilor).Apartamentul Elena Cuza se remarca printr-un mobilier bogat ornamentat, alcatuit dintr-o masa rotunda inconjurata de patru scaune tapitate cu matase fina, o comoda pe care se afla trusa de voiaj a Elenei Cuza, o vitrina in care sunt expuse cutii de bijuterii, un secretaire din lemn furniruit si cateva documente ce au apartinut domnitorului Al. I. Cuza.Urmeaza Mica Sufragerie (salonul pentru mic dejun), locul in care regele Carol I servea masa de dimineata (la ora 06.00) impreuna cu apropiatii sai. Se spune ca regele manca foarte repede si cine nu reusea sa tina ritmul cu el risca sa ramana nemancat si asta pentru ca atunci cand regele se ridica de la masa si ceilalti trebuiau sa faca acelasi lucru :). Si aici predomina mobilierul din lemn masiv, printre piese remarcandu-se masa centrala cu cele 8 scaune, cateva vitrine si bufete.Una dintre camerele mele preferate este Salonul Oriental unde Regina Maria si-a amenajat un studio de pictura si pirogravura, devenit ulterior sala de muzica pentru principesele tarii. Este decorat in stil Tudor si se remarca prin ferestrele inalte si mobilierul oriental din lemn de abanos, lacuit in negru si sculptat cu motive zoomorfe si incrustatii de coral si argint.Am pasit apoi in Apartamentul Regal, ce a apartinut principilor Carol I si Elisabeta, alcatuit din camera de lucru a reginei unde se afla un secretaire decorat cu sculpturi si dormitorul regal dominat de patul monumental din lemn de nuc, care este cea mai mare piesa de mobilier din palat. Acesta a fost oferit cadou de catre boierul Golescu (la doi ani dupa moartea Mariucai, fetita celor doi) si este decorat cu un medalion reprezentand un inger cu doi copii in brate, ce simbolizeaza dorinta cuplului de a aduce pe lume un mostenitor.In capatul apartamentului se afla cabinetul de lucru al Regelui Carol I, piesa centrala de aici fiind biroul din lemn de nuc pe care se poate observa coroana si stema Romaniei, dar si cateva simboluri masonice.Urmeaza Apartamentul Francez, un loc pur si simplu incantator, decorat cu mult auriu si motive florale, mobilier in nuante pastelate, tapiterii roz din matase si draperii cu scene din fabulele lui La Fontaine.Patrundem apoi in Dormitorul Reginei Maria, realizat in stil Tudor, cu grinzi sculptate in lemn de paltin si brad, cu un semineu monumental ce confera o nota medievala incaperii, un pat impunator din lemn masiv si cateva scaune si masute in stil art-nouveau. Alaturat dormitorului se afla Salonul Norvegian, o camera cu peretii imbracati in lemn de brad unde Regina Maria isi primea invitatii, lua ceaiul alaturi de Regele Ferdinand si isi scria povestile. Aici s-a incheiat incursiunea noastra la Palatul Cotroceni, una dintre cele mai frumoase atractii ale Bucurestiului care te va uimi prin mobilierul somptuos, detaliile elaborate si povestile fascinante ce amintesc de trecutul Romaniei.

Ce trebuie sa stii inainte de a vizita Palatul Cotroceni?

• Muzeul se viziteaza de marti pana duminica, intre orele 09.30 si 17.30 (ultima ora de intrare fiind 16.30), doar in cadrul tururilor ghidate.
• Este necesara o rezervare in prealabil pe email; ulterior vei fi contactat de un reprezentant al muzeului care iti comunica disponibilitatea locurilor si te atribuie in cadrul unui grup. Sfatul meu este sa trimiti un email cu minim 3 zile inainte.
• La intrarea in muzeu este obligatorie prezentarea unui act de identitate in original. In caz contrar, accesul iti este interzis.
• Exista doua variante de tururi ghidate pentru care poti opta. Turul complet (de 90 minute) ce cuprinde cuhnia, curtea interioara, biserica, holul de onoare, pivnita, etajul I si etajul II sau Turul Clasic (de 60 de minute) ce cuprinde curtea interioara, holul de onoare, etajul I si etajul II. Pretul unui bilet este de 50 lei/tur complet si 40 lei/turul clasic. Noi am optat pentru turul clasic.
• Nu tot ansamblul Cotroceni poate fi vizitat. Sunt deschise publicului doar biserica si aripa veche, ce este acum transformata in muzeu.
• Biserica se poate vizita in orice duminica sau de sarbatori, in timpul slujbelor, fara costuri suplimentare.
• Accesul in muzeu se face prin intrarea de la mijlocul soselei Cotroceni, vis-a-vis de Gradina Botanica.
• Incearca sa ajungi cu 10 minute inainte de inceperea vizitei.
• In curtea interioara fotografiatul este interzis, insa in interiorul muzeului poti face fotografii cu telefonul, fara a plati vreo taxa suplimentara.

Pe curand!