Atmosfera rustica din inima Bucurestiului. Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”.

Muzeul Satului este unul dintre locurile mele preferate, o adevarata oaza de verdeata in centrul Bucurestiului, ce ma fascineaza de fiecare data cu linistea si vechile casute traditionale romanesti, vechi de sute de ani, incarcate cu atatea povesti. Mesterii populari si targurile micute unde gasesti porturi populare sau obiecte realizate cu multa migala intregesc si ele atmosfera rustica de neegalat.

Muzeul Satului este cel mai vizitat muzeu din Bucuresti si al treilea din tara, dupa Castelul Peles si Castelul Bran si unul dintre primele muzee etnografice din lume, ce a luat fiinta in anul 1936.Aici vei intalni un adevarat sat, cu monumente si artefacte ce apartin secolelor XVII-XX, cu constructii reprezentative adunate din toate zonele etnografice importante ale Romaniei, care capata o a doua viata in cadrul acestui muzeu, datorita marelui profesor Dimitrie Gusti. Acesta a coordonat acest proiect impresionant tinand cont de respectarea traditiilor locale de constructie, iar mesterii care au lucrat la remontarea monumentelor au fost adusi direct din satele de provenienta ale caselor, tocmai pentru a se respecta constructiile initiale.Intins pe o suprafata de 30 de hectare, muzeul se mandreste cu 320 de monumente de arhitectura traditionala si artefacte vechi, reprezentative pentru toate zonele tarii. Pe langa expozitia in aer liber, muzeul detine un fond documentar foarte bogat si o galerie de arta populara contemporana ce reuneste in expozitia permanenta cu vanzare obiecte realizate de creatori populari si artisti plastici.Pentru cei mici, muzeul organizeaza in mod frecvent ateliere de creatie de papusi, icoane pe sticla, podoabe populare, incondeiat de oua, dansuri populare sau teatru de umbre. Deseori este si gazda unor spectacole si festivaluri de natura populara.Expozitia permanenta a muzeului cuprinde numeroase gospodarii si ateliere mestesugaresti, mori de apa si de vant, biserici si troite, instalatii taranesti pentru prelucrarea tesaturilor din lana sau sfaramarea minereurilor, oloinite si teascuri pentru struguri, fantani, anexe gospodaresti si multe elemente care se regaseau in viata rurala de altadata; in total 76 de ansambluri distincte, grupate in functie de zona geografica din care provin (Transilvania, Maramures, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova).Muzeul reconstituie perfect ambianta fiecarei locuinte in parte, aducand in jurul fiecarei gospodarii, grajdurile, hambarele, gardurile din lemn sau nuiele, portile, interioarele cu mobilier specific si multe alte decoratiuni, menite sa exemplifice cat mai bine viata rurala din trecut.Din Moldova au fost aduse 10 gospodarii, printre care: Casa din Straja (ce dateaza din anul 1760), Bordeiul din Rapciuni (o casa de proportii reduse, cu o arhitectura foarte simpla si un interior aranjat in functie de cuptorul de vatra), Casa din Fundu Moldovei, cu foisor si prispa larga (o adevarata expozitie artistica ce cuprinde numeroase obiecte de mobilier, porturi populare si instrumente muzicale pastorale), Gospodaria Naruja construita in stil arhaic (decorata in interior cu vase si ustensile casnice, lada de zestre, tesaturi de bumbac si cergi de lana in culori naturale) si Gospodaria Piatra Soimului, adusa in muzeu in anul 1936. Din Oltenia se remarca: Bordeiele Draghiceni si Castranova (exemple elocvente de locuinte arhaice, ce se intalnesc frecvent in zonele cu conditii vitrege) si Casa din Curtisoara, tipica pentru asezarile zonei de deal, construita din barne pe fundatie de bolovani, decorata cu mobilier din lemn de fag, covoare cu elemente geometrice, piese fine de port popular si obiecte casnice frumos ornamentate. Tot din aceasta zona au fost aduse Fantana cu cai din Ladesti, caracteristica zonelor de munte si Moara de apa cu facaie adusa din Plavisevita in anul 1969.Dintre gospodariile dobrogene mi-au atras atentia Gospodaria din Ostrov, cu prispa sustinuta de stalpi frumos ornamentati, Gospodaria din Jurilovca cu cele 10 incaperi (casa propriu-zisa alcatuia din 5 incaperi, grajdul, depozitul, afumatoarea de peste ) si Cherhanaua din Jurilovca, un exponat valoros, frumos decorat ce cuprinde numeroase unelte de pescuit.Pe langa gospodariile traditionale, aceasta zona se face remarcata prin Morile de vant din Enisala (o instalatie de mici dimensiuni, cu patru aripi si schelet din lemn imbracat in stuf), Sarichioi (o moara cu plan patrulater si doua incaperi suprapuse: jos se afla casa morii, depozitul pentru saci, iar la etaj mecanismul morii) si Valea Nucarilor (asezata pe un soclu inalt de piatra).Arhitectura populara din Transilvania este ilustrata in cadrul muzeului prin numeroase constructii, printre care: Gospodaria secuiasca Bancu ce dateaza din anul 1862  (compusa din casa propriu-zisa, complet mobilata, cu piese pictate cu motive florale, covoare cu elemente geometrice, diferite ustensile si piese de imbracaminte, bucataria de vara si atelierul de tamplarie), Casa din Salciua cu acoperisul enorm din paie (camera de locuit impresionand prin bogatia tesaturilor de lana, a stergarelor si icoanelor cu care sunt decorati peretii), Casa din Moiseni, cu decorul cioplit si sculptat cu motive precum crucea si coltii de lup, Casa din Dragus, cu prispa de lemn si mobilierul pictat cu motive florale, Casa Dumitra, o casa modesta ca dimensiuni, dar reprezentativa pentru arhitectura traditionala din centrul Transilvaniei si Casa din Sant, al carui centru din interes este incaperea cu zestrea, stivuita pana la tavan. Ca si instalatii poti vedea Oloinita, o instalatie din care se obtine uleiul (compusa din doua mecanisme simple de lemn: piua pentru zdrobirea semintelor si mecanismul pentru extragerea uleiului), Steampul Aurifer din Tara Motilor (actionat prin energie hidraulica, folosit la strecurarea aurului) si doua teascuri de vin, folosite la zdrobitul strugurilor. Muntenia se remarca prin frumoasa Gospodarie din Chiojdu, construita din bolovani, cu acoperisul in patru ape (insotita de o zacatoare, mai exact un recipient foarte mare alcatuit din doage), Gospodaria din Rusetu, construita in anul 1876 (alcatuita din casa de paianta si anexele destinate animalelor) si Gospodaria din Traisteni, reprezentativa pentru secolul 19, alcatuita din casa propriu-zisa si cotetul de porci si pasari. Maramuresul este prezent si el cu gospodarii vechi si impresionante: Gospodaria din Berbesti, una dintre cele mai vechi exponate din cadrul muzeului (are peste 300 de ani vechime si se face remarcata inca de la intrare, prin poarta sculptata cu maiestrie in lemn de stejar), Gospodaria din Ieud, singura gospodarie ce reprezenta Maramuresul la deschiderea oficiala a muzeului (cu poarta monumentala din lemn de stejar, casa din barne de brad si o serie de anexe ce ilustreaza principala ocupatie din zona, cresterea animalelor) si Gospodaria din Surdesti alcatuita din casa de locuit, sura, galbanas (magazie de cereale), cotet pentru porci si bujdei (instalatie pentru uscat fructe).Unul dintre cele mai frumoase exponate din muzeu este Biserica Dragomiresti, adusa din Maramures in anul 1936, un exemplu de arhitectura tipic maramuresana, cu acoperis in pante si frumosul turn clopotnita.Reprezentative pentru Banat sunt Gospodaria Cherelus, imprejmuita de un gard de nuiele impletite (cu un interior ce impresioneaza prin piesele de mobilier specifice zonei: lazi de zestre cu capacul curbat, lavitele lungi cu spatar sau patul imbracat in tesaturi de canepa) si Gospodaria Sarbova, cu frontonul decorat cu elemente geometrice in relief, executate din tencuiala ce incadreaza numele proprietarului si anul constructiei. Printre instalatiile taranesti ce provin din zona Banatului se numara moara de apa cu facaie (primul exemplar de acest gen expus intr-un muzeu in aer liber), pivele de panura si valtoarea. Avand origini stravechi, piua era folosita pe vremuri de femei pentru indesirea si finisarea tesaturilor de lana care constituiau materia prima pentru confectionarea hainelor groase pentru iarna, in timp ce valtoarea este o parte integranta a pivei in care apa intra cu viteza, imprimand tesaturilor introduse o miscare de rotire, asemanatoare cu masinile de spalat din zilele noastre.Muzeul Satului Dimitrie Gusti este deschis de marti pana duminica intre orele 09.00 si 19.00 si lunea intre orele 09.00 si 17.00. Pretul unui bilet este 15 lei pentru adulti si 4 lei pentru copii.Este unul dintre cele mai frumoase muzee din Bucuresti, asa ca merita sa il vizitezi intr-un weekend. Ce poate fi mai frumos decat o plimbare in natura, pe malul lacului Herastrau, intr-o atmosfera pur romaneasca?

Pe curand!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s